Porunca a patra

Porunca a patra

Moise a primit pe muntele Sinai, Tablele legii, adică cele zece porunci dumnezeieşti. Porunca a patra din Decalog spune aşa: „Adu-ţi aminte de ziua odihnei (duminica, ziua Domnului), ca s-o sfinteşti“.... Aşadar, această poruncă ne cere ca în fiecare săptămâână să păstrăm o zi de odihnă închinată cinstirii lui Dumnezeu. A sfinţi ziua de odihna stă în puterea noastră, a fiecăruia, care doreşte să trăiască cu Dumnezeu. Dacă cineva ne-ar întreba: „de când se ţine duminica drept zi de sărbătoare?“, noi ar trebui să-i răspundem aşa: 
„Creştinii au ţinut duminica drept zi de rugăciune şi de odihnă, chiar de la Învierea Domnului. Iată cum citim în Sfânta Scriptură:  „Iar în ziua cea dintâi a săptămânii (duminica), când noi – adică ucenicii – ne-am adunat să frângem pâinea, Pavel, care avea să plece a doua zi, a stat cu ei de
vorbă şi şi-a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii“ (Faptele Apostolilor 20:7). 
„Să frângem pâinea“, înseamnă că ucenicii se adunau să săvârşească în fapt Sfânta Liturghie şi să se împărtăşească, în zilele de duminică.

Neştiinţa nu este o scuză

Motto: „Adevăratul semn al morţii sufleteşti este

îndepărtarea de slujbele Bisericeşti. Omul care şi-a

pierdut interesul pentru Dumnezeu, mai înainte de toate

începe să evite mersul la Biserică, la început tinde să

vină la slujbe mai târziu, iar apoi încetează de tot să mai

intre în Sfânta Biserica Ortodoxă a lui Dumnezeu“

(Cuviosul Varsanufie de la mănăstirea Optina).

Iată ce se spune într-una din Sfintele Evanghelii: „Atunci, intrând în corabie, Iisus a trecut înapoi şi a venit în cetatea Sa“ (Matei 9:1).Intrând în corabie... Iată şi viaţa noastră - nu este altceva decât o mare,nestatornică, furtunoasă! Nu în zadar se spune într-o cântare bisericească: „Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând strig către Tine: scoate din stricăciune  viaţa mea, Mult Milostive!“ (irmosul glasului 6, cântarea a 6-a). Marea preînchipuie viaţa noastră, iar corabia este simbolul Sfintei Biserici Ortodoxe cu crucea pe catarg şi cu Mântuitorul Iisus Hristos la cârma sufletelor noastre

„Rămâi în Sfânta Biserică Ortodoxă şi nu vei fi trădat de

Biserică; iar de fugi din Biserică, nu este vinovată Biserica. Că de

vei fi înăuntrul Bisericii, nu intră lupul; iar de vei ieşi afară te va

pierde fiara. Nu este de vină stâna la aceasta, ci nerăbdarea şi

necredinţa ta; că nimic nu este mai tare decât Biserica. Nădejdea

ta să fie Biserica: mânturiea ta să fie Biserica; scăparea ta să fie

Biserica, căci este mai înaltă decât cerurile şi mai desfătată decât

pământul şi niciodată nu îmbătrâneşte, ci întotdeauna înfloreşte“.

Sfanta Treime- POVESTE

Motto:
" Si iar a inceput Iisus sa-i învete (...). si cu multe pilde ca acestea le vorbea lor, dupa cum puteau pricepe. Iar, fara pilda, nu le graia."

Sfanta Evanghelie dupa Marcu
(IV, 1, 33-34)

---Un om simplu calatorea pe un drum de tara, in tovarasia unui preot. Vorbind ei de una de alta, omul si-a aratat o nedumerire:
--- Cuvioase parinte, nu pot intelege cum de in Sfanta Treime sunt trei Persoane care formeaza Una singura. Cum de Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt trei persoane unite, nedespartite, dar fara a se amesteca una cu cealalta?
--- Fiul meu, îi raspunse cu rabdare preotul, sunt si lucruri mai presus de gandirea noastra pacatoasa. însa ceea ce spui nu este atat de greu de priceput. Sa privim, de exemplu, soarele! Sa zicem ca sfera de foc, ce dainuieste acolo de veacuri, este Tatal. Apoi, sa spunem ca lumina care ne vine de la soare este Fiul, Iisus Hristos, ce a venit sa ne lumineze viata si sa ne scape de pacate. Apoi, caldura, care vine tot de la soare pentru a ne incalzi, sa zicem ca ar fi Sfantul Duh, Care, cu dragostea Sa, ne încalzeste mereu sufletele înghetate de rautate. Vezi tu, fiul meu, soarele cu lumina si cu caldura lui nu sunt unul si acelasi lucru si, cu toate acestea, cele trei raman diferite cand vorbim despre fiecare? La fel si in Sfanta Treime, Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt Unul si Acelasi Dumnezeu, Caruia noi, credinciosii, ne inchinam. Omul, ca si toate celelalte vietati si lucruri, este creat de Dumnezeu din iubirea sa infinita. Dar omul este doar o creatura si întelepciunea sau puterile sale nici nu pot fi comparate cu cele ale Domnului. Insa oamenii mandri pacatuiesc îndraznind sa creada ca nimic nu este mai presus de ei si ca toate, mai devreme sau mai tarziu, le sunt accesibile. Omul credincios stie insa, ca nu mintea si nici puterea, ci doar iubirea le poate cuprinde pe toate.

"Nadejdea mea este Tatal,
Scaparea mea este Fiul,
Acoperamantul meu este Duhul Sfant.
Treime Sfanta, marire tie!"
(Sfantul Ioanichie)

„În fiecare duminică să mergem la Sfânta Biserică!“

„În fiecare duminică să mergem la Sfânta Biserică!“

CUVINTELE UNUI PREOT: De foarte multe ori vine câte un credincios la mine şi îmi spune: „Părinte, ce pot face că nu-mi merge bine deloc, cred că am făcături?“. Şi atunci eu îl întreb:

 „Ca să lămurim această problemă a făcăturilor, spuneţi-mi mai întâi dacă mergeţi în fiecare duminică la Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie“

.„Nu, părinte, de ce să mint, că m-ar bate dumnezeu!“

„Dar posturile de miercuri şi vineri la ţineţi?“
„Câteodată, foarte rar, doar vinerea.
„Dar v-aţi spovedit şi v-aţi împărtăşit cel puţin de patru ori pe an, în cele patru posturi mari?“
„Nu, părinte, asta chiar n-am făcut-o din copilărie“.
„Vă rugaţi şi dumneavoastră dimineaţa, la prânz şi seara, când vă aşezaţi şi când vă sculaţi de la masă?“
„O, nu părinte, păi lucrul ăsta nici măcar n-am ştiut că trebuie făcut“.
„V-aţi făcut sfeştenie la casa unde locuiţi măcar o dată pe an?“
„N-am făcut-o niciodată“.
„Aveţi candelă în casă?
„Nu, n-avem candelă“.
„Dar icoane aveţi pe pereţii camerelor unde locuiţi?“
„Nu avem pe pereţi, avem numai din acelea mici, pe care le ţinem în portofel să ne meargă bine“. Şi atunci i-am spus:

„Iată că nu ai făcături, ci ai puţinătate de credinţă, adică

dumneata eşti creştin ortodox doar prin Taina Sfântului Botez, în rest

te comporţi ca şi un păgân care nu vine duminica la Sfânta Biserică,

pentru că de fapt el nici nu crede în Iisus Hristos“.

Cuvintele Parintelui Cleopa

 "Am întâlnit şi o altă categorie de credincioşi, care mergeau Duminica cu regularitate la Biserică, posteau, se rugau, erau cât se poate de milostivi, iertători etc., dar neştiind că SCOPUL VIEŢII NOASTRE CREŞTINEŞTI ESTE MÂNTUIREA erau pe punctul de a pierde Împărăţia lui Dumnezeu, pentru că le lipseau două Sfinte Taine: SPOVEDANIA şi ÎMPĂRTĂŞANIA. Aceste două taine constituie acoperişul casei sufletului şi fără ele nu se mântuieşte nimeni. Să facem „potecă“ până la Biserică împreună cu copiii noştri, care până la vârsta de 7 ani trebuie împărtăşiţi la fiecare 40 de zile, fără spovedanie.
 După vârsta de 7 ani, intră în rânduiala celor adulţi, adică se povedesc şi se împărtăşesc cel puţin în cele patru posturi mari ale anului: Sfintele Paşti, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfânta Maria, Crăciun.
Să nu lipsim nici o Duminică din Biserică pentru că: CEL CE CINSTEŞTE DUMINICA, CINSTIT VA FI DE DOMNUL ÎNAINTEA ÎNGERILOR ŞI A OAMENILOR !   

CINE NU ARE BISERICA DE MAMĂ, NU POATE AVEA PE DUMNEZEU DE TATĂ“ (Sfântul Ciprian)

Să ne amintim Evanghelia de la Marcu capitolul 2, versetele 1-12,

unde Hristos propovăduia în Capernaum şi când, în casa ticsită de lume,

a fost adus de patru oameni milostivi, pe un pat, un om slăbănog.

Neputând intra cu el pe uşă, au făcut o deschizătură prin acoperiş şi l-au

lăsat cu pat cu tot în faţa Mântuitorului, care, văzând credinţa lor, a iertat

păcatele slăbănogului şi i-a zis: „Ia-ţi patul tău şi umblă !“ Ştiind că

„La Dumnezeu toate sunt cu putinţă“ (Marcu 10:27), Hristos l-ar fi

putut vindeca fiind la casa lui, însă rezultă că şi noi pentru a ne vindeca

de slăbănogeala păcatelor noastre, trebuie să mergem la Sfânta Liturghie

în fiecare Duminică.

„CINE NU ARE BISERICA DE MAMĂ, NU POATE

AVEA PE DUMNEZEU DE TATĂ“ (Sfântul Ciprian).

Iubiţi credincioşi

                                                              Iubiţi credincioşi

Există şi astăzi mulţi oameni care spun: „Am credinţa mea, nu merg la Biserică, dar cred“. „TU CREZI CĂ UNUL ESTE DUMNEZEU? BINE FACI; DAR SI DRACII CRED SI SE CUTREMURĂ. VREI SĂ ÎNŢELEGI, OMULE NESOCOTIT, CĂ, CREDINŢA FĂRĂ FAPTE MOARTE ESTE?“ (Iacov 2:19 20). Este adevărat că această categorie de oameni nu-L tăgăduiesc pe Dumnezeu cu cuvântul, dar îl  tăgăduiesc cu fapta şi aceasta tot TĂGĂDUIRE este.

OARE CÂŢI DINTRE NOI NU TRĂIESC ÎNTR-UN ASEMENEA

SISTEM DE PĂCĂTUIRE ???

Este adevărat că această categorie de oameni nu-L tăgăduiesc pe Dumnezeu cu cuvântul, dar îl tăgăduiesc cu fapta şi aceasta tot TĂGĂDUIRE este.

Sau nu ştiţi că cel care calcă o singură poruncă din cele zece date de Dumnezeu pe muntele Sinai prin profetul său Moise, le calcă pe toate?

Cu toţii ştim că în natură, din două molecule de hidrogen şi una de oxigen rezultă o moleculă de apă, întotdeauna apă, oriunde şi oricând.

Este lege. Interesant ! In natură această lege se respectă cu stricteţe, dar noi oamenii de ce nu respectăm legea dată de Dumnezeu: „ADU-TI AMINTE DE ZIUA ODIHNEI (DUMINICA) SĂ O SFINŢEŞTI...“?