„Cugetare“
(Proloagele de la Ohrida - Sfântul Nicolae Velimirovici)
Dacă întrebăm unii oameni de ce nu merg la Sfânta Biserică
Ortodoxă să se roage, ei în general ne răspund că nu au timp, că au mult
de lucru. Dar să privim vieţile acestor oameni care niciodată nu au timp,
care muncesc din zori şi până în seară punându-şi toată nădejdea numai
în munca lor, şi să le comparăm cu vieţile celorlalţi oameni, care fac loc
mai întâi rugăciunii în viaţa lor, fără să neglijeze în plan secund nici
munca. Vom vedea că aceştia din urmă nu sunt câtuşi de puţin oameni
lipsiţi, iar ceea ce este şi mai important: aceştia sunt mult mai împliniţi şi
mai mulţumiţi sufleteşte! Iată aici istoria a doi vecini, ambii croitori, dar
care erau foarte diferiţi în atitudinea pe care o aveau faţă de muncă şi
credinţă, şi de asemenea şi în privinţa îndestulării lor materiale şi a
mulţumirii sufleteşti. Primul avea obiceiul să meargă la Biserică în
fiecare dimineaţă să se roage, pe când burlacul nu mergea niciodată la
Biserică. Numai că cel cu familie numeroasă lucra şi mai puţin, având
comenzi mai puţine, dar nici măcar nu era tot aşa de priceput la meserie
ca celibatarul. Şi cu toate acestea, celui cu mulţi copii nu îi lipsea nimic ca celibatarul. Şi cu toate acestea, celui cu mulţi copii nu îi lipsea nimic,
pe când celuilalt îi lipseau toate. Burlacul îl întreba pe familist cum se
face că are de toate, deşi lucrează mai puţin? Familistul cel credincios i-a
răspuns atunci că se întâmplă aşa deoarece el când se întoarce în fiecare
dimineaţă de la Biserică, găseşte pe drum aur pierdut de alţii. El l-a
chemat pe burlac să vină şi el la Sfânta Biserică, spunându-i că astfel vor
împărţi aurul pe care-l vor găsi la întoarcere, pe drum. Amândoi vecinii
au început să meargă împreună cu regularitate la Sfânta Biserică, şi nu a
trecut mult timp până burlacul a început să o ducă bine şi să fie bucuros
şi mulţumit. Desigur ei nu găseau o comoară la întoarcere pe drum, dar
veneaude la Sfânta Biserică cu o comoară mult mai de preţ: cu
binecuvântările Sfintei Biserici odihnind un tezaur în sufletele lor, mereu
mai curăţite şi mai credincioase. Căci celor care caută mai întâi Împărăţia
lui Dumnezeu şi dreptatea Lui (Matei 6:31), Dumnezeu le adaugă şi le
sporeşte, cu toate cele de folos şi pentru trup, şi pentru suflet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu